Nikkie credea că are o căsnicie perfectă până când soțul ei, Jack, i-a oferit un cadou de ziua ei care i-a distrus stima de sine. Obsesia lui Jack pentru perfecțiune o împinge pe Nikkie să conceapă un plan inteligent pentru a-și recăpăta valoarea și a-i da o lecție de neuitat. Sunt căsătorită cu soțul meu, Jack, de mai bine de un an, dar suntem împreună de șase ani. La început, părea un basm. Jack era cel mai bun prieten al meu, confidentul meu și iubirea vieții mele. Relația noastră era plină de râsete, discuții nocturne și o legătură care părea indestructibilă.
Dacă cineva mi-ar fi spus acum un an că prințul meu fermecător se va transforma într-un străin superficial, aș fi râs. Dar iată-mă aici, pe punctul de a dezvălui o poveste care m-a distrus în bucăți. Totul a început acum șase luni, când călătoria aparent inocentă a lui Jack la sală s-a transformat într-o obsesie care mi-a zdruncinat stima de sine și a distrus lumea noastră odinioară perfectă.
A început subtil. Jack se uita pe Instagram, oprindu-se pentru a-mi arăta poze cu modele de fitness cu siluete „perfecte” 90-60-90. „Uită-te la ea, Nikkie,” spunea el, ochii strălucind de admirație. „Nu e superbă? Imaginează-ți dacă ai avea un corp ca al ei.” La început am râs, crezând că era doar admirație inofensivă. Dar comentariile au continuat. „Știi, ai arăta minunat cu puțin mai mult sus,” a spus Jack într-o seară, în timp ce ne pregăteam de culcare. „Te-ai gândit vreodată să-ți faci implanturi mamare?”
Fiecare remarcare era ca o mică lovitură de pumnal. Am început să mă văd prin ochii lui Jack, și nu era deloc frumos. Vedeam fiecare defect, fiecare imperfecțiune. Încrederea mea, odată o sursă de mândrie, s-a redus la nimic. Dar picătura care a umplut paharul a fost cadoul de ziua mea, acum o lună. Ziua a început ca oricare alta, dar cu o ușoară emoție adusă de ziua de naștere. Jack m-a trezit cu un buchet de flori vibrante, parfumul lor umplând camera cu o dulceață care părea aproape nepotrivită.
„La mulți ani, Nikkie,” a spus Jack, aplecându-se să mă sărute pe frunte. Mi-a întins un plic, zâmbetul său larg și plin de mândrie. „Deschide-l.” M-am așezat, curioasă. Un plic de ziua mea? Trebuia să fie ceva special. L-am desfăcut, așteptând poate o scrisoare emoționantă, un gest romantic sau bilete către o destinație de vis. În schimb, am găsit un teanc de bani. Inima mi-a tresărit, dar nu de entuziasm.
„Wow, Jack, asta este… generos,” am spus, forțând un zâmbet. Degetele mele au atins o foaie pliată ascunsă printre bancnote. Am desfăcut-o, ochii parcurgând cuvintele care păreau să strige la mine. „E timpul să scapi de înțepături de țânțar.”
Maxilarul mi-a căzut. Simțeam cum obrajii mi se înroșesc, stomacul mi se învârtea de neîncredere și furie. Jack zâmbea larg, așteptând clar recunoștință. „Îți place?” a întrebat el, tonul său nerăbdător și inconștient.
L-am privit, încercând să procesez îndrăzneala lui. „Vrei să-mi fac… implanturi mamare?” El a dat din cap, complet neobservând furtuna care se pregătea în interiorul meu. „M-am gândit la asta de ceva vreme, Nikkie. Ai arăta uimitor cu un mic upgrade. Doar imaginează-ți câte capete s-ar întoarce.”
Am înghițit în sec, forțându-mă să îmi stăpânesc furia. „Mulțumesc, Jack,” am reușit să spun, vocea mea calmă. „Asta este… neașteptat.” „Numai ce e mai bun pentru fata mea,” a spus el, sărutându-mi obrazul. „Știam că vei fi încântată.” Încântată? Fierbeam. Mintea mea zbura cu zeci de moduri prin care aș fi putut reacționa, dar știam că trebuia să fiu mai inteligentă. Trebuia să-i dau lui Jack o lecție pe care nu o va uita niciodată.
În următoarele zile, am jucat rolul soției recunoscătoare perfect. „Am sunat la clinică azi,” îi spuneam cu lejeritate la cină. „Au spus că rezultatele vor fi fantastice.” Ochii lui Jack se luminau de fiecare dată, neobservând tonul meu încărcat. „Este grozav, Nikkie. Abia aștept.” Între timp, îmi formulam planul. În loc să fac o programare la un chirurg plastician, am folosit banii pentru un control medical complet. Meritam să știu că sunt sănătoasă, atât pe interior, cât și pe exterior, indiferent de standardele superficiale ale lui Jack.
Cu restul banilor, am investit în mine însămi. M-am înscris la o sală de sport, dar nu pentru a corespunde așteptărilor lui Jack. Voiam să mă simt puternică și încrezătoare din nou. Nu i-am spus lui Jack despre noua mea rutină. În schimb, mă trezeam devreme, mergeam la sală și mă întorceam acasă înainte ca el să observe că lipsisem.
Mi-am cumpărat ținute noi care mă făceau să mă simt fabulos și mi-am făcut o tunsoare proaspătă. Încrederea mea creștea cu fiecare zi care trecea, și începeam să o văd pe vechea Nikkie, cea care știa cât valorează, ieșind din umbră. Într-o seară, pe când mă pregăteam de culcare, Jack m-a surprins. „Pari diferită în ultima vreme,” a remarcat el, învârtindu-și brațele în jurul meu. „Abia aștept să văd rezultatul final.”
Am zâmbit, știind că habar n-avea ce urma. „Vei vedea curând,” am răspuns. Jack a rămas complet ignorant, entuziasmul lui crescând pe măsură ce ziua „operației” se apropia. Nu avea idee că darul său crud aprinsese în mine un foc care urma să distrugă iluzia pe care o construise cu atâta grijă.
În dimineața presupusei mele operații, am plecat de acasă cu un zâmbet larg. „Urează-mi noroc,” i-am spus, oferindu-i un sărut. M-a îmbrățișat strâns, șoptind: „Vei arăta incredibil, Nikkie. Asta va schimba totul.”
„Ai dreptate,” am spus, cu o notă rece în voce pe care el nu a sesizat-o. „Va schimba.” În loc să merg la clinică, m-am răsfățat la un spa de lux. Am savurat un masaj, un prânz liniștit și libertatea de a mă iubi pe mine însămi pe care „cadoul” lui Jack mi-l oferise fără voie. Între timp, am aranjat ca un lăcătuș să schimbe încuietorile de la casa noastră. Ajunsese.
Când m-am întors acasă, vederea mașinii lui Jack în curte mi-a adus o liniște ciudată. Timpul venise. A intrat, căutând schimbarea dramatică la care se aștepta. În schimb, a găsit ușile încuiate și lucrurile lui ambalate frumos lângă ușă. Stăteam acolo, ținând plicul cu banii rămași și o nouă notă.
Fața lui Jack s-a schimbat. „Nikkie, ce se întâmplă?”
I-am întins plicul. „Iată-ți îmbunătățirea,” am spus, vocea mea rece și fermă. „E timpul să-ți găsești pe cineva care să se ridice la standardele TALE.”
