Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale concentrației glucozei în sânge (hiperglicemie) și dezechilibrarea metabolismului.
Hormonul numit insulină permite celulelor corpului să folosească glucoza ca sursă de energie.
Cand secreția de insulină este insuficientă sau când insulina nu-și îndeplinește rolul în organism, afecțiunea se numește diabet zaharat.
Diabetul poate fi ținut sub control printr-o supraveghere atentă a dietei și a greutății și prin exerciții fizice, ca supliment al tratamentului medical.
Clasificare
OMS recunoaște trei forme principale de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 și gestațional (de sarcină).
Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 și diabetul zaharat tip
Termenul diabet zaharat tip 1 a înlocuit mai mulți termeni vechi cum ar fi diabet juvenil și diabet insulino-dependent.
La fel, termenul diabet zaharat tip 2 a înlocuit denumiri vechi, printre care și diabet insulino-independent (non insulino-dependent)
Diabetul zaharat tip 1
Diabetul zaharat de tip 1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină
din insulele Langerhans din pancreas, fapt care conduce la un deficit de insulină.
Principala cauză este o reacție autoimună mediată de limfocitele T.
Diabetul zaharat tip 1 reprezintă aproximativ 10% din cazurile de diabet zaharat din Europa și America de Nord.
Majoritatea pacienților prezintă debutul în plină sănătate, frecvent la vârsta copilăriei (deși poate să apară la orice vârstă).
Sensibilitatea la insulină este normală mai ales în stadiile incipiente.
Diabetul zaharat de tipul 1 necesită tratamentul cu insulină prin injecție. Suplimentar, este necesară o dietă destul de strictă,
cu cântărirea alimentelor la fiecare masă și calculul numărului de carbohidrați, plus autocontrol glicemic (măsurarea glicemiei din deget cel puțin înaintea fiecărei mese).
Deși progresele din ultimii ani sunt remarcabile (pen-uri de insulină tot mai avansate, pompe de insulină, inclusiv wireless,
senzori de monitorizare continuă a glicemiei), pancreasul artificial sau un alt remediu al acestei boli întârzie încă să apară.
Diabetul zaharat tip 2
Diabetul zaharat de tip 2 se datorează rezistenței crescute la insulină a țesuturilor, însoțită de scăderea secreției de insulină.
Lipsa de răspuns la insulină a țesuturilor se datorează cel mai probabil modificării receptorului pentru insulină de pe membrana celulară.
Simptome:
1 Iti este mereu sete si foame
Una dintre cele mai comune simptome ale diabetului este setea excesiva, insotita de urinarea excesiva.
Iti este sete in ciuda faptul ca ai baut deja o cantitate suficienta de lichide.
Diabetul poate determina si foamea excesiva.
2 Ai probleme cu vederea
Vederea incetosata este unul dintre cele mai comune simptome ale diabetului nediagnosticat si, uneori, primul indiciu observat.
Pupilele se umfla si isi schimba forma, iar persoanele afectate nu se mai pot concentra.
Diabetul poate contribui si la aparitia cataractei, care poate intuneca vederea si la aparitia glaucomului, ce distruge vederea –
de obicei atat de lent, incat este ingnorat. Un examen oftalmologic regulat poate indentifica astfel de probleme.
3 Te simti obosita si irascibila
Persoanele cu diabet sunt adeseori obosite pentru ca sistemul lor endocrin are probleme cu arderea glucozei (zaharul din sange), care este si sursa principala de energie a organismului.
Multe persoane cu diabet prezinta si alte cauze care cresc starea de oboseala, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea arteriala, boli de inima sau rinichi cu probleme.
Diabetul poate provoca iritabilitate, depresie sau oscilatii ale dispozitiei, ducand la o capacitate slabita de a face fata sarcinilor zilnice.
Aceste persoane pur si simplu nu se simt bine, creierul lor neavand glucoza necesara.
4 Ai rani care se vindeca greu
Ranile care se vindeca greu sunt unul din semnele cele mai problematice ale diabetului.
S-ar putea sa dureze destul de mult ca pana si o simpla taietura sau zgarietura sa se vindece pentru cineva cu diabet. De ce?
Aprovizionarea cu sange nu functioneaza foarte bine si atunci nici celulele de imunitate care ajuta ranile sa se vindece nu reactioneaza corespunzator.
Daca nu sunt tratate, ranile diabeticilor pot deveni foarte periculoase.
