Cand ai alaturi un barbat cu mai bine de treizeci de ani mai in varsta, e greu de presupus ca v-a unit dragostea. Pe Pavel l-am luat de sot la insistentele mamei care m-a impins mai intai sa-l seduc, dar ulterior am inceput sa-l iubesc.
Apoi, am facut si un copil cu alt barbat dar „parteneriatul” cu Pavel se pare a fost cea mai buna afacere.
De mica mama mi-a condus fiecare miscare. Am facut balet pentru ca asa si-a dorit ea, am purtat parul lung, pentru ca asa-i placea ei, m-am dus la scoala aleasa de ea, invitam acasa colegii care-i placeau ei, iar la 22 de ani mi-a spus ca trebuie sa ne mutam la Bucuresti, sa prindem un „peste” mare, care sa ne asigure un trai fara griji.
Dupa ce am dat bacalaureatul, am fost la mare cu o prietena si parintii ei, singura vacanta fara mama. Atunci l-am cunoscut pe Adrian si nu m-am mai putut desparti de el, chiar daca relatia noastra insemna, de fapt, telefoane de ore intregi, e-mailuri, discutii pe Skype mai tarziu si rareori cateva ore petrecute impreuna.
Adrian locuia la sute de kilometri distanta, muncea si avea rostul lui, nu putea lasa totul balta pentru mine, desi ma iubea si el. Mi-a propus sa ne casatorim si sa il urmez, dar stiam ca mama nici n-ar vrea sa auda de un sarantoc ca el.
Mama avea ganduri mari. Dupa ce ne-am mutat la Bucuresti, printr-o cunostinta a ei, in apartamentul careia ne-am mutat cu chirie, m-am angajat secretara la o firma.
— Viorica mi-a spus ca patronul e putred de bogat, un barbat de vreo 60 de ani, neinsurat, caruia ii plac femeile tinere, exact ce ne trebuie!
— Mama, doar nu vrei sa ma incurc cu un barbat mai batran decat tine!
— Ba chiar asta vreau! Unul ca el ne poate asigura traiul, nu neispravitul cu care iti pierzi tu vremea la telefon! Crezi ca nu stiu? Trebuie sa faci cum iti spun, sunt mama ta si-ti vreau binele!
N-am avut niciodata puterea sa-i tin piept mamei, cu atat mai putin s-o contrazic. M-am prezentat la firma si, dupa cate-va zile de acomodare, mi-am cunoscut patronul, viitorul sef, pentru ca urma sa fiu secretara lui personala.
Pavel era un barbat bine, trebuie sarecunosc, nu-si arata varsta si era extrem de manierat. imi vorbea foarte politicos, nu-mi amintesc sa fi ridi-cat vreodata vocea la mine, ma lua cu el la intalnirile importante, unde trebuia sa notez lucrurile pe care mi le spunea el. Am devenit o echipa, dar nici vorba sa se dea la mine sau sa-mi propuna ceva. Mama era turbata.
— Asta ori e impotent, ori are pe cineva! mi-a spus intr-o seara. Ma interesez eu cum stau lucrurile.
Asa am aflat ca in viata lui Pavel exista, intr-adevar, o femeie de catva timp, cu vreo 15 ani mai mare decat mine, dar care parea sa fie pe placul lui, de vreme ce prezenta mea nu-l „stimula” deloc. Mama a trecut la atac. Mi-a schimbat look-ul, m-a pus sa-mi fac implanturi, ca sa-mi maresc sanii si buzele, sa arat ca toate vedetele la moda.
Dupa ce mi-am revenit dupa operatie, si nu a fost deloc placut, va rog sa ma credeti, mi-am schimbat si garderoba. Aproape ca nu ma mai recunosteam cand ma priveam in oglinda. Cand i-am trimis o poza de-a mea lui Adrian, a ramas fara grai.
Mi-am dat seama imediat ca nu-i place ce vede, desi nu a comentat. Nici eu nu ma simteam in largul meu, in schimb, mama era fericita. si a avut dreptate, schimbarea mea i-a atras imediat atentia lui Pavel, caruia i-au sclipit ochii in cap ca unui lup cand isi vede prada. Peste cateva zile, m-a invitat sa luam masa in oras, rezerva-se o masa la un restaurant foarte select.
Chelnerii au roit in jurul nostru toata seara, iar la desert, au stins luminile si ne-au adus un tort flambat. Cand s-a aprins lumi-na, pe masa era o punguta de catifea rosie, iar in ea, un inel cu un diamant imens.
— Puneti-l pe mana! mi-a spus Pavel. Inelul acesta superb si-a gasit locul. Cred ca si eu mi-am gasit femeia potrivita.