Aceasta este o poveste care circulă pe internet de câțiva ani buni și care a emoționat oameni de pe întreaga planetă deoarece exprimă o realitate dură de care toți trebuie să fim conștienți. Distribuie și tu, trebuie să ne schimbăm pentru copiii noștri.
FIUL: ,,Tati, pot să-ți pun o întrebare?”
Tata: ,,Da, sigur, ce este?”
FIUL: ,,Tati, cât de mult faci într-o oră?”
Tata: ,,Nu-i treaba ta ce mă întrebi așa ceva!”
FIUL: ,,Vreau doar să știu… Te rog, spune-mi, cât de mult câstigi intr-o oră?”
Tata: ,,Dacă vrei să știi, eu fac 100 de dolari pe oră.”
FIUL: ,,Offf… (cu capul în jos)!”
FIUL: ,,Tati, pot să te rog să-mi împrumuți 50 de dolari ?”
Tatăl s-a înfuriat !
Tata : ,,Dacă asta e singurul motiv pentru care ai întrebat cât câștig…ca să poți împrumuta niște bani pentru a-ți cumpăra o jucărie sau alte prostii… atunci du-te direct în camera ta și du-te la culcare. Asta e egoism curat, iar eu muncesc din greu în fiecare zi pentru un astfel de comportament copilăresc.”
Băiețelul s-a dus în liniște în camera lui și a închis ușa.
Omul s-a așezat la masă și s-a enervat și mai rău gândindu-se la întrebările băiețelului. Cum îndrăznește să pună astfel de întrebări doar pentru a obține niște bani?
După aproximativ o oră, omul s-a calmat și a început să se gândească:
Poate că avea într-adevăr nevoie să cumpere ceva cu 50$ și el într-adevăr nu a cerut bani de foarte multe ori. Omul s-a dus la ușa camerei baiatului și a deschis-o.
Tata: ,,Ai adormit, fiule?”
FIUL: ,,Nu tati, sunt treaz”
Tata: ,,M-am gândit, poate am fost prea dur cu tine mai devreme. A fost o zi lungă la serviciu și mi-am varsat nervii pe tine. Uite aici cei 50$ pe care i-ai cerut…”
Băiețelul era numai zâmbet.
FIUL: ,,Oh, multumesc tata! ”
Apoi, întinzând mâna sub pernă, el a scos niste bancnote mototolite. Văzund că băiatul avea deja bani, omul simtea cum îl cuprinde furia din nou. Băiețelul a numărat încet banii, și apoi s-a uitat în sus la tatăl său.
Tata: „De ce vrei mai mulți bani dacă aveai deja?”
FIUL: ,,Pentru că nu am avut destui, dar acum am.”
„Tati, uite, am 100 de dolari acum. Pot să cumpăr o oră din timpul tău? Te rog să ajungi acasă mai devreme mâine. Aș vrea să iau cina cu tine.”
Tatăl a fost zdrobit. El și-a înfașurat brațele în jurul fiului său mic și l-a rugat să-l ierte.
E doar un memento scurt pentru noi toti care lucram din greu în viață. Nu trebuie să lăsăm timpul sa ne alunece printre degete fără să petrecum o parte din el cu cei care contează cu adevărat pentru noi, cei aproape de inimile noastre. Poate că ar fi bine dacă am reuși să împărtășim
cei 100 de lei cu cineva care ne iubește ? Dacă murim mâine, compania pentru care lucrăm ne va putea înlocui cu ușurință. E o chestiune de zile. Dar familia și prietenii pe care îi vom lăsa în urmă vor simți pierderea pentru tot restul vieții lor.
